vineri, 30 septembrie 2011

De weekend: top 7 procese americane

Locul 7
Premiul LIEBECK este numit asa dupa Stella Liebeck - de 81 ani - care a dat in > judecata McDonalds pentru ca si-a varsat in poala o ceasca de cafea si a castigat 2.9 milioane $...
Locul 6
Kathleen Robertson, Austin , Texas , a primit o despagubire de 780.000 de dolari.
Ea si-a fracturat glezna intr-un magazin de mobila, dupa ce s-a impiedicat de un baietel care alerga prin magazin. Verdictul tribunalului i-a surprins pe proprietarii magazinului avand in vedere ca boracul era chiar copilul doamnei Robertson!
Locul 5
La egalitate pe locul 5 este si Carl Truman de 19 ani care a castigat 74.000$ si cheltuieli pentru ingrijiri medicale, dupa ce un vecin a trecut cu Honda Accord peste mana lui. El se bagase pe sub masina ca sa fure rotile masinii, iar vecinul care era la volan, nu l-a vazut si a plecat din parcare...
Locul 5
Tot pe locul 5 se afla Terrence Dickson din Bristol , Pennsylvania ,care dupa ce a spart o casa a vrut sa iasa prin garaj, dar usa acestuia era stricata... si usa de acces in casa se inchisese automat in urma lui. Proprietarii erau in vacanta, asa ca hotul-minune a ramas inchis 8 zile in garaj, hranindu-se doar cu o lada de Pepsi si un sac de mancare pentru caini.
El a dat in judecata casa de asigurari a proprietarului pentru ca situatia i-a cauzat stres si a castigat 500.000$
Locul 4
E ocupat de Jerry Williams din Little Rock Arkansas , care a fost muscat de cur de cainele vecinului, care era legat si in curtea respectivului vecin. El nu a castigat decat 14.500$ pentru ca juriul a considerat ca dl Williams a provocat "un pic" acest incident, sarind gardul si tragand cu o pusca cu alice in caine ...
Locul 3
Apartine don'soarei Amber Carson din Lancaster Pennsylvania ,care a alunecat pe o balta de sifon intr-un restaurant si si-a rupt noada.Treaba e ca balta fusese facuta chiar de don'soara, care aruncase un pahar cu sifon in capul prietenului ei, si probabil ratase... A castigat 113,500 $.
Locul 2
Kara Walton din Claymont Delaware a incercat sa intre pe geamul unei toalete de la un club de noapte pentru a nu plati 3.5$ la intrare,a alunecat si si-a spart doi dinti. A dat in judecata clubul si a castigat 12.000 $ si cheltuielile stomatologice.
Locul 1 cu coronita
Merv Grazinski din > Oklahoma City , a cumparat o rulota cat o casa, si cand se deplasa pe autostrada a fixat viteza pe automat si s-a dus in spate sa-si faca o cafea.... Rulota a iesit bineinteles de pe autostrada si a cazut in sant. El a dat in judecata compania care a fabricat rulota pentru ca nu au specificat in manualul de utilizare ca nu trebuie sa paraseasca volanul in timp ce merge... A castigat 1.750.000$ si o noua rulota, iar compania a modificat manualul de utilizare.

sâmbătă, 24 septembrie 2011

De weekend: in Ajunul Craciunului

La masa, in Ajunul Craciunului, fiica de 10 ani, cu lacrimi in ochi:
- Nu mai sunt fecioara!
Tatal catre mama, disperat:
- Tu esti de vina. Nu gatesti, nu speli, toata ziua nu faci nimic altceva decât sa te aranjezi, te imbraci cu fuste scurte, te uiti la telenovelele alea, crezi ca esti un exemplu bun?
- Eu? Tu care bei nopti intregi, injuri ca la usa cortului, te uiti la filme deocheate. Din cauza ta a ajuns asa copilul!
- Ba e vina sora-si, care umbla cu badaranul ala care o inghesuie pe unde-o prinde.
Bunica, mai calma, o intreaba pe fetita cum s-a intamplat.
- Pai doamna invatatoare a ales alta fetita pentru rolul Fecioarei la serbarea de la scoala.

joi, 22 septembrie 2011

Luna cea mai lunga

  • Plafonul legal al datoriei publice americane a fost ridicat cu 2 trilioane de dolari pana la 16,3 trilioane.
  • Standard and Poors retrogradeaza ratingul de credit al SUA de la AAA la AA+ pentru prima data in istorie.
  • DJIA pierde aproape 650 de puncte intr-o singura zi.
  • Piata muncii in SUA este pe zero. Numarul locurilor noi de munca au egalat numarul concedierilor, incheind de facto perioada firava de revenire a pietei muncii.
  • Pretul unciei de aur depaseste pentru scurt timp pragul de 1900$.
  • Elvetia stabileste prin politica monetara un prag de schimb pentru Franc fata de Euro la 1,2.
  • Articolele nefaste din Washington Post si alte zvonuri prabusesc in mai multe randuri bursele europene.
  • Angela Merkel declara ca "prioritatea absoluta trebuie sa fie evitarea unui default necontrolat al Greciei"
  • Moody's a redus ratingul Societe Generale si Credit Agricole dupa mai multe prabusiri pe burse.
  • Siemens isi retrage o jumatate de miliard de Euro din Group Societe Generale si ii muta la BCE.
  • Ratingul Italiei este redus cu inca o treapta de la A+ la A de catre Fitch.
  • Pentru a primi transa indispensabila din octombrie, guvernul Grec este nevoit sa faca noi taieri de pensii si in sectorul bugetar. Un grup de studenti ocupa pentru scurt timp postul public de televiziune.
  • Bank of China suspenda anumite operatiuni cu un set de banci europene.
  • Primul ministru Papandreos nu mai exclude un referendum pentru renuntarea la Euro.
  • Lipsa masurilor FED aduce noi prabusiri pe burse, aurul pierde 100 de dolari intr-o singura zi, argintul 15%.
  • Euro atinge minimul ultimilor 10 ani fata de yen.
  • Randamentele titlurilor trezoreriei SUA ating minimul ultimilor 60 de ani.
  • Indicele MSCI Asia Pacific atinge minimul ultimelor 16 luni.

miercuri, 14 septembrie 2011

O poveste romaneasca veche de 100 de ani

"A venit în sat, după răscoale, un domn, într-o birjă care avea coşul ridicat. Caii aveau hamuri negre şi clopoţei la gât care sunau. S-a dat jos din birjă şi a pus să se bată toba şi să fie chemaţi oamenii la primărie. Toba a sunat şi, cum era duminică şi mai nimeni n-avea treabă, s-au adunat oamenii. Domnul gros, mărunt, se sprijinea în baston. Le-a spus oamenilor că la Turnu s-a întemeiat o bancă nouă, Banca Furnica. Cine vrea n-are decât să iscălească o hârtie, să-şi pună un gir şi să arate de câte parale are nevoie. În măgura Furnica, oricît ar mai căuta, oamenii n-au să mai găsească bani. La Banca Furnica însă, bani berechet... S-a urcat în trăsură domnul, vizitiul a dat bici cailor. A plecat birja pe Călmăţui în sus să ducă fericita veste mai departe.

Satul a intrat în fierbere. Fiecare avea nevoie de bani. Dar era o încurcătură la mijloc. Puţini ştiau să iscălească. Domnul cu baston, care spusese că-l cheamă Săvescu, rostise răspicat:
- Numai cine ştie să iscălească poate căpăta bani de la Furnica!...
Frământarea oamenilor n-a ţinut mult. Notarul Stănescu a făgăduit să-i înveţe să-şi scrie numele pe hârtie - pe cei care vor să înveţe...
În primărie, e o masă mare. Au pus teancuri de hârtie pe masă. Au adus o călimară şi câteva condeie în care s-au înfipt peniţe noi. Li s-au dat oamenilor scaune. Li s-au pus în faţă coli de hârtie. În susul colii, notarul a scris un nume. Lămureşte notarul oamenilor:
- Nu e nevoie să învăţaţi literă cu literă. Domnul Săvescu nu e pretenţios. Trebuie să vă obişnuiţi numai să mâzgăliţi pe hârtie câteva semne care să semene a iscălitură…
Oamenii au luat condeiele în mâini, le-au muiat în cerneală. Au repezit peniţele pe hârtie. Hârtia s-a pătat, s-a rupt. Greu să scrii cu căciula în cap. Şi-au pus oamenii căciulile pe duşumele. Greu să scrii cu cămaşa încheiată la gât. Şi-au desfăcut cămăşile la gât, ca la coasă. Tot ca la coasă şi-au sumes, până mai sus de cot, mânecile. Greu să scrii cu cojocul ori cu zăbunul în spinare… I-au cuprins năduşelile. Toţi - lac de apă. Şi-au scos cojoacele, şi-au scos zăbunele, şi-au scos flanelele şi le-au aşezat alături de căciuli pe duşumelele primăriei.
Cu răbdare notarul i-a învăţat în câteva săptămâni să-şi zgârie fiecare, măcar pe un sfert, numele, fără să rupă peniţa, fără să păteze hârtia.
Care cum putea să prindă învăţătura îşi căuta o pereche. Împrumutau bani de la cârciumar, de la popă, de la notar şi alergau la gară. Cumpărau biletul şi plecau la oraş.
În faţa băncii, nesfârşite pâlcuri de oameni, doi câte doi, la rând, ca la miliţie. Înăuntru îi primea Săvescu. Iscălea unul, iscălea şi celălalt - girul. Numai atâta trebuia să facă omul: să semneze de două ori două hârtii. Cu hârtiile iscălite în mâini, treceau la casă. Casierul le privea prin ochelari iscăliturile, zâmbea şi-i întreba:
- Cât?...
Unii împrumutau o sută, alţii două, alţii chiar cinci sute de lei. De la bancă, cu pungile umflate de arginţi, treceau la birt. Beau oamenii, mâncau, cântau. Pe uliţa mare a târgului negustorii îi prindeau de coaste şi îi trăgeau în prăvălie…
- Să-ţi dau stambă să-i faci nevestei fustă…
- Ce umbli mă, cu opinci? Vino să te încalţi cu ghete cu scârţ…
- Ai căciula spartă, bade… Vino să-ţi dau o căciulă de dorobanţ…
- Vin să-ţi vând un bariş pentru fie-ta…
- Nu vrei o pereche de papuci?
Intrau oamenii în prăvălii şi se întorceau seara, acasă, chiuind, ca de la nuntă. Desagii pe umăr, doldora de mărfuri.
- Mare noroc avem cu Furnica…
- Să-i dea Dumnezeu sănătate domnului Săvescu…
- Bani la noi, ca la boieri…
Boii noştri erau mărunţi, bătrâni. Abia târau plugul. Carului îi săriseră obezile, i se strâmbară şuşleţele… Greu să duci munca pe trei moşii cu boi mici, cu car care scârţâie din toate încheieturile şi stă să se rupă sub încărcătură, să te lase în drum tocmai când ai treabă mai multă.
S-a apucat şi tata să înveţe să iscălească. Nu eram încă la şcoală. Nu se afla în casă nici toc, nici cerneală, nici hârtie. Le-a adus într-o zi în sân văru-meu Sorean Militaru, de la Stănicuţ… Nenea Sorean ştia carte. Nu i-a fost greu tatii să înveţe a se iscăli. Într-o săptămână putea să-şi scrie numele întreg, chiar cu ochii închişi. Îl scria cu degetul pe zăpadă. Dacă ar fi fost vară, l-ar fi scris cu codirişca pe ţărână.
A plecat tata cu nenea Sorean la târg şi s-au împrumutat de la Banca Furnica. Cu împrumutul am schimbat boii mici şi am luat în locul lor boi mari, cu coarne largi, boi tineri. Carul vechi l-am desfăcut în bucăţi şi l-am pus în hambar. Am cumpărat de la oraş un car nou, pe care ni l-a încălţat cu fier meşterul satului, Oanţă. Din ce bani i-au mai rămas, tata a cumpărat o jumătate de sac de făină. De la moara boierului a cumpărat pe bani făină, să nu ne mai încarce, vara, la socoteli logofătul.
Peste un timp, numai chiaburii din sat nu primeau cărţi poştale de la bancă. Toată ziua împărţea poştaşul cartoane mici, cu litere tipărite. Oamenii care se îndatoraseră erau chemaţi acum la bancă să plătească dobânda şi să dea şi ceva din capete.
De unde să iei bani în toiul primăverii!!... Cine avea oi vindea câteva şi plătea dobânzile. Pentru capete trebuia să vinzi cel puţin un cârlan. Banca Furnica şi-a închis casa. Nu mai împrumuta pe nimeni. Oamenii aleargă, muncesc, se zbat, vând ce au pe lângă casă şi tot nu prididesc să plătească dobânzile, capetele.
Vine şi acum în sat, cu aceeasi birjă, domnul Săvescu. Cheamă oamenii cu toba la primărie şi-i bruftuluieşte.
- Am să iau şi pielea de pe voi. V-aţi împrumutat când aţi avut nevoie. Acum trebuie să plătiţi...
Jandarmul, popa, notarul, lângă burticos.
- Dacă aţi luat bani, trebuie să-i daţi îndărăt…
Domnul Săvescu a început să-şi facă drum prin sat cu portărelul. Portărelul merge din casă în casă însoţit de şeful postului de jandarmi, Niculae Mieluşel.
În faţa fierăriei lui Oanţă carele stau lanţ. Nu mai sunt ale oamenilor. Sunt ale Furnicii. Le-a strâns banca şi le vinde celor ce le pot plăti cu bani gheaţă. Adună portărelul cu jandarmii vitele satului. Cirezile, mânate din umbră de argaţi anume tocmiţi de stăpânii băncii, iau drumul oraşului.
Carul nostru cel nou, care sună atât de frumos, se află şi el în faţa fierăriei lui Oanţă. Boii noştri cu coarnele larg desfăcute au apucat şi ei drumul târgului, amestecaţi în cireadă…"
 
Initial am vrut sa pun titlul postarii "Credit doar cu buletinul", motivul este evident si analogia este izbitoarea. Textul este din Descult de Zaharia Stancu si face parte dintr-un articol din ZF, dar era prea bun si potrivit ca sa il las sa treaca.

L'hiver sur la ulitza

Nu e cuşer, Dar e bine
Pentru Sarkozy, acum;
Taberele-s toate scrum,
Dar năvalnic vuiet vine
De pe drum.

Sunt ţigani şi balabuste,
Vin la Otopeni ţipând,
Şi se-mping şi sar râzând,
Şi se-mpiedică de fuste,
Vrând-nevrând.

Cei mai mari, acum, din sfadă,
Stau pe-ncăierare puşi,
Cei mai mici, de foame-aduşi,
Se scâncesc şi stau grămadă
Lângă uşi.

Colo-n colţ, acum răsare
Un ţigan mai mărunţel,
Chinuindu-se să care
O sacoşă mult mai mare
Decât el.

Opt cercei cu dânsul are,
Cinci brăţări şi-un portofel,
De la nişte trecătoare,
Pe sub turnul ăla mare,
Zis Eiffel.

Altul, zău, cu dânsul, n-are
Nici bagaje, nici nimic,
Doar un lanţ, cu-o cruce mare,
Care saltă în mişcare
Pe buric.

Trei ţigănci cu burta mare
Şi cu rochii fistichii,
Nu au loc ca să coboare,
C-alăptează fiecare
Doi copii.

Un reporter vine-n grabă
Să le ia un interviu
Şi se-nvârte în pustiu
Până când răspunde-o babă,
Cam târziu.

Se-oţărăşte rău bătrâna
Către cel cu microfon,
Şi-l înjură francofon,
Fi'ncă nu mai e româna
De bonton.

Zice: -"Merde, cam mare graba,
N-am făcut nimica rău,
Uite-aici, îţi spune baba,
Ne băgară pe degeaba
La bulău.


Şi, degeaba ne-au dat banii
Că, mai şmecheri suntem noi.
Într-un an sau maxim doi,
Ne întoarcem, toţi ţiganii
Înapoi.


Nu e mare socoteală
Că acasă ne-aţi trimis,
Ne-adunăm la repezeală
Şi să vezi atunci ciordeală
La Paris!"

vineri, 9 septembrie 2011

Taierea salcamului

21 iulie 2011 reprezita finalul de facto a jumatate de secol de program spatial american. In acest moment America nu mai are capacitatea de a trimite un echipaj uman in spatiu si nici nu are in prezent in dezvoltare o alternativa la batrana naveta Atlantis. Rusia era cat pe-aci sa ramana singura in cursa spatiala daca nu i se alatura China cu propria racheta si cu planuri pentru o noua statie spatiala pana la sfarsitul deceniului.

Daca va aduceti aminte, in romanul lui Marin Preda, taierea salcamului reprezenta inceputul declinului pentru Moromete. Nu pot sa nu ma gandesc la aceasta analogie, ca sfarsitul programului spatial reprezinta inceputul declinului american.
Bine, nu spune nimeni ca maine America dispare, dar in urma cu 10-15 ani nimeni nu sufla in fata lor, iar acum este doar calculat momentul in care vor fi depasiti economic de China. Pe plan geopolitic Uniunea Europeana demonstreaza in repetate randuri ca are un cuvant tot mai greu de spus, fie ca e vorba de comanda operatiunilor din Nordul Africii, procesele intentate gigantilor americani sau fermitate in conflictele din orientul mijlociu. Federatia Rusa a depasit deceniul critic post destramarii URSS si a inceput sa se repuna pe picioare, asta nu inseamna ca vor redeveni a 2-a forta a lumii cum a fost jumatate de secol, dar faptul ca se pregatesc sa anexeze de facto Belarusul ar trebui sa ne dea de gandit.
Toate astea, fara sa intram in detaliile economice critice din fiecare zona, arata ca era in care America a dominat planeta fara drept de apel incepe sa apuna.

miercuri, 7 septembrie 2011

Imnul de stat

Imnul de stat dupa meciul Romania - Franta, editia adaugita, revizuita si completata.