China CPI

Au publicat azi de dimineata la Bloomberg datele CPI pentru China. Consumer Price Index este indicatorul international recunoscut pentru inflatie sau cum ii zice numele: Indexul Preturilor de Consum (cred ca ar fi cea mai buna adaptare pentru noi). El ia in calcul preturile categoriilor de produse in functie de ponderea lor in cheltuielile populatiei - generalist spus.

Aspectul cel mai interesant este ca au redus ponderea alimentelor din calculul CPI in asa fel incat le-a rezultat un indice de inflatie de -0,3%. Daca se pastra acelasi algoritm de calcul, in China, inflatia ar fi fost de 5,5% potrivit Bloomberg. In conditiile in care preturile materiilor prime de baza si mai ales al celor de natura alimentara (grau, ulei, orez, porumb) sunt la maxime istorice si toate indiciile conduc catre noi cresteri, acestea sunt doar tehnici de manipulare pentru a nu se crea panica in randul populatiei sarace. 

NIA: Egipt, Davos, hiperinflatie, criza alimentara, 5000$ uncia de aur

Acesta este ultimul material video oferit de NIA, ce abordeaza subiectele curente: conflictul din Egipt, Davos, hiperinflatia si criza alimentara. 

Nu sunt de acord cu ideea din material cum ca protestele din Egipt au fost declansate de cresterea preturilor la alimente, ci sunt de parere ca acolo au fost un cumul de factori (geo)politici, sociali, urbani si economici. In conditiile in care dictatura similara din Tunisia a fost inlaturata dupa mai multe decenii, iar Egiptul si-a dublat populatia in doar 30 de ani, iar Cairo este capitala cu cea mai abrupta crestere a populatiei, orice scanteie politica avea un intreg butoi de pulbere pe care putea sa il aprinda. 

Insa materialul are si o baza foarte reala, pretul materiilor prime, in special din domeniul alimentar au depasit toate recordurile istorice. Tiparirea trilioanelor de dolari pentru a resurscita economia Americana, mai devreme sau mai tarziu, vor genera o hiperinflatie mondiala fara precedent.

colapsul dolarului in 12 ore

Acest clip este realizat de NIA si este un scenariu al zilei in care FED anunta QE4 si consecintele acestei decizii. Il recomand chiar daca are unele elemente cu care nu sunt de acord (panica din magazine si revoltele) si nu cred ca se intampla intr-o zi ci mai degraba intr-o luna, doua.

In acest scenariu in decembrie 2012 somajul depaseste 16%, indicii bursieri sunt in limitele normale, argintul a trecut de 100$ iar aurul e peste 2000$ si se asteapta anuntarea de catre FED a QE4. China refuza sa mai accepte politica monetara Americana si anunta incetarea achizitionarii de certificate de trezorerie Americane. Bursa de la NY intra puternic pe rosu si dupa o ora se suspenda de la tranzactionare. Presedintele Obama tine un discurs in care explica cum QE4 va redresa economia, crea locuri de munca si salva piata imobiliara iar decizia Chinei nu ii afecteaza. Dupa redeschiderea bursei, aceasta continua picajul iar aurul se apropie de 3000$. La sfarsitul zilei FED anunta QE4: 1,5 trilioane de dolari. Bursele din ASIA deschid primele ziua urmatoarea intr-o crestere exploziva. OPEC anunta incetarea tranzactiilor in dolari, acceptand doar Euro, Renminbi sau aur.

Nu uitati sa vedeti si Quantitative Easing explained: http://monkey-100.blogspot.com/2010/11/cel-mai-tare-pamflet-economic.html

Primele simptome de inflatie

Tocmai am primit newsletter-ul de la NIA din care vreau sa rezum aspectele importante:

Preturile in China au crescut in august cu 3,5% fata de acum un an. Aceasta fiind cea mai mare inflatie din ultimii 2 ani. Iar raportat de la o luna la alta in august au crescut cu 4,8% fata de iulie.

Aceste cresteri de preturi ale bunurilor produse in China, se vor manifesta si in tarile dependente de productia chinezeasca.

In SUA, preturile pe segmentul alimentar in reteaua Wal-Mart au crescut in iulie fata de iunie cu 5,8% , iar la unele produse s-au inregistrat cresteri record de peste 50%. Wal-Mart detine peste jumatate din piata alimentara in 29 de state americane. 70% din bunurile alimentare din reteaua Wal-Mart provin din China.

In timp ce salariul unui muncitor chinez este de 30$ pe saptamana, ajutorul de somaj in america este de 400$ pe saptamana. Iar recent in fabricile Honda din China, si in alte linii de productie, au avut loc greve masive legate de nivelul salariilor si conditiilor de lucru.

Discutam cu un prieten zilele trecute asupra efectelor pe care le are economia americana asupra restului lumii. Din punctul meu de vedere este foarte simplu. Piata americana este principala piata de desfacere pentru China, Japonia sau Germania. Cand aceasta piata va intra in colaps, economiile bazate pe exporturile in aceasta tara vor avea foarte mult de suferit. Ca sa extindem si la Romania, micii furnizori de piese pentru industria auto germana (claxoane, volane, centuri de siguranta etc) vor da probabil faliment daca acea industrie se va inchide. Am dat acest exemplu marginal ca sa pot explica intreg lantul economic.

Hiperinflatia - o istorie repetata

Pe acelasi site care ofera si gadget-ul ce afiseaza datoria americana am gasit si o istorie a hiperinflatiei. Hiperinflatia nu este nimic nou, si aproape toate tarile au trait asa ceva in ultimul secol, cu exceptia SUA, care nu a fost inca nevoita sa inlocuiasca moneda.

Prima inflatie cunoscuta s-a intamplat in timpul invaziei lui Hanibal, cand Imperiul Roman a fost nevoit sa bata moneda de o calitate scazuta pentru a finanta efortul militar. Initial, moneda Imperiului Roman era facuta din cupru pur, si avea o valoare de 3 ori mai mare decat a acelui metal, timp de 170 de ani nu a fost inregistrata nici o devalorizare. Dupa razboiul cu hanibal puritatea cuprului din moneda a scazut constant.

In imaginea de mai jos, era mai ieftin sa arzi banii in soba decat sa cumperi lemne de ei:

Germania (1923-1924, 1945-1948)
In primul razboi mondial, Germania s-a imprumutat masiv, asteptandu-se sa plateasca datoria de pe urma castigarii razboiului. Aceste datorii au depasit PIB-ul. Si in 1923 au fost nevoiti sa tipareasca bani pentru a plati datoria. In cea mai severa perioada rata lunara a inflatiei a atins 3,25 miliarde de procente, echivalent cu dublarea preturilor odata la 49 de ore. Un dolar american se vindea cu 80 de miliarde de marci.

Istoria s-a repetat si dupa al 2-lea razboi mondial, cand pana la reforma financiara din 1948 plata se efectua in produse (sapun, conserve, ciocolata).

Japonia (1944-1948)

Dupa al 2-lea razboi mondial, Japonia a inregistrat o inflatie de 5300%. In timpul razboilui armata a emis fara suport moneda denumita military yen , folosita in toate teritoriile ocupate, obligand populatia sa o accepte. In septembrie 1945 aceasta moneda a fost declarata nula.

 
Grecia(1944-1953)
In timpul ocupatiei Germane din 41-44, rata lunara a inflatiei a atins 8,55 miliarde %, preturile dublandu-se la fiecare 28 de ore. Reformele financiare din 44 si 53 au inlocuit vechea drahma cu una noua la rata de 50 de trilioane la unu.
 

Statele Unite (1812-1814, 1861-1865)

Statele Unite au trecut prin doua prabusiri ale monedei. Prima data in razboiul de independenta, cand moneda continentala a fost folosita pentru a plati razboiul. Aceasta moneda a disparut dupa castigarea razboiului. A aparut si expresia "Not worth a Continental".

In timpul razboiului civil, Confederatii au emis bancnote false pentru a finanta razboiul. La un moment dat guvernul a trecut la stampilarea "Valid" a bancnotelor false.

China (1939-1950)

In iunie 1937 un dolar american se vindea cu 3.41 yuani, in mai 1949 acelasi dolar american se vindea cu 23.280.000 yuani.


Franta (1789-1797)
Franta a inceput sa foloseasca bani de hartie mult mai tarziu decat restul tarilor europene. In 1789 Franta a emis 400 de milioane de lire tiparite, garantate de proprietatile confiscate de biserica. Dupa aceasta a continuat sa emita in continuare mult mai multe lire tiparite. Pedepse cu moartea se aplicau celor care nu acceptau valoarea impusa de stat a acestei bancnote. 1795 au emis alta moneda care si-a pierdut 97% din valoare in doi ani.

Ungaria (1922-1927, 1944-1946)
Varful inflatiei a fost intre 22 si 24 de 98%, insa este modest in comparatie cu ce s-a intamplat dupa al 2-lea razboi mondial. Moneda  pengõ este cunoscuta ca moneda cu cea mai mare rata de inflatie din istoria moderna si cu ce-a mai mare denominare.
Bancnota de 100 de quintilioane de pengõ a fost emisa pe 11 iulie 1946.
La mijlocul lui 1946 preturile se dublau odata la 15 ore, avand o rata de inflatie de 41.9 quintilioane de procente.
Pe 1 august 1946, a fost introdus forintul la o rata de 400,000,000,000,000,000,000,000,000,000 = 4 × (10 la puterea 29) pengõ.

Meltup - hiperinflatia valutelor forte

De la infiintarea Federal Reserve in 1913, dolarul american si-a pierdut 95% din valoare (in aproape un secol). Meltup este un documentar recent despre situatia economica mondiala si in special cea americana, ce argumenteaza teoria unei hiperinflatii iminente a monedei americane.



Rezumat-ul pe scurt al materialului ar fi urmatorul:
-datoria nationala a SUA este de 12,8 trilioane $
-deficitul total pe asistenta sociala, medicala, samd este de 79,1 triloane $, de 5 ori mai mare decat PIB-ul
-economia din california, aflata in colaps, reprezinta 13,5% din PIB-ul american spre deosebire de economia greceasca ce nu reprezinta decat 3% din PIB-ul UE
-43% din americani au pastrati pentru pensie mai putin de 10.000$
-necesitatea de a acoperi eventual datoria, prin tiparire de bani, va cauza hiperinflatie
-inflatia masei monetare se manifesta mult mai tarziu in inflatia preturilor

hiperinflatie - economia catre dezastru

Am doua articole interesante gasite astazi pe net (defapt un articol si un intreg site), asa ca sa incepem cu primul.

Este un material despre situatia economica ce spune pe scurt urmatorul lucru:
"when the supply of money grows faster than the stock of goods and services, the money will diffuse through the stock of goods and services with the result of higher prices for goods and services".

"Cand cantitatea de bani creste mult mai repede decat oferta de bunuri si servicii, banii se vor dispersa in bunurile si serviciile disponibile cu rezultatul implicit al cresterii preturilor bunurilor si serviciilor."

restul articolului il gasiti la: http://atimes.com/atimes/Global_Economy/LH07Dj02.htmlm

In perioada crizei din anii '30, economia a trecut intai printr-o deflatie dupa care a urmat o hiperinflatie. Exista si un material cu cifre exacte pentru acest lucru, dar pe care acum nu il mai gasesc.

Deasemenea sunt mai multe documentare pe aceasta tema, va recomand "Meltup" si "Colapse".