Cred ca ceea ce traim acum ar trebui sa se numeasca VIDEOCRATIE. Cateva trusturi de media orienteaza si dirijeaza atentia in anumite directii in functie de interesele si orientarile de moment ale finantatorilor sau stapanilor acestor trusturi.
Criza economica a sporit si mai mult puterea finantatorilor deoarece dupa reducerea personalului si inchiderea mai multor publicatii, doar angajatii (jurnalisti nu cred ca pot fi numiti) obedienti si pe placul patronilor au mai ramas. Cei ce aveau opinii separate au fost usor inlocuiti in astfel de vremuri.
Acum nu zic ca acest lucru este mioritic si specific numai tarii noastre. Modelul Italian (Berlusconi conduce tara de peste 10 ani prin intermediul trusturilor pe care le detine) este puternic invidiat de felix, vantu, paunestii si partidele. Deci daca se poate la ei, de ce sa nu incerce si la noi?
Societatea in ansamblul ei sustine puternic acest model. Autosuficienta, lipsa de interes, ignoranta, preferinta aproape exclusivista pentru cancanuri sunt un covor rosu in fata celor care vor sa livreze anumite idei in capul celor multi.
Doar daca ne uitam la campaniile de presa din ultimii ani (incerc sa ma refer cat mai putin la cele politice), odata ce au trecut constatam ca nu au avut nici un fel de suport real, insa saptamani in sir toata opinia publica era inundata cu astfel de mesaje:
- gripa porcina / aviara, pandemia;- elodia, tolea, bote si tot felul de personaje cu nume rezonant;
- pestele dragon;
- jurnalistii (asa-zis) rapiti;
- dan diaconescu;
- cutremurul lui hancu;
- tocmai a aparut virusul nilului de vest (eu il astept pe cel de est).
Toate aceste idei sunt livrate in momente cheie dictate de interesele stapanilor trusturilor in mintile celor multi. Sitirile reale nu mai ajung la suprafata. Am ajuns ca pe vremea lui Nastase, sa nu mai putem sa ne uitam la televizor.
Diferenta dintre ce se difuzeaza la noi si ce este pe canalele externe nu mai poate fi cuantificata.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu