In 1918 Ponzi a observat o posibilitate de profit prin sistemul de posta cu plata la destinatie si taxare inversa. Practic in Italia cumpara timbre pentru corespondenta inversa din America la pretul postei din Italia, insa in America sistemul ii permitea sa primeasca timbre americane valide pentru cele de corespondenta Italiana. Cum era o diferenta semnificativa de pret intre cele doua sisteme, practic pe un timbru Italian foarte ieftin primea un timbru American scump. O analiza intitiala arata ca putea obtine un profit de 400% pentru fiecare timbru tranzactionat.
A inceput sa ia bani de la investitori promitand profit de 50% in 45 de zile si 100% in 90 de zile. Birocratia sistemului postal nu i-a permis sa isi dezvolte afacerea. Cu toate astea investitorii au continuat sa se stranga si Ponzi a platit 750$ dividente pentru investitii de 1250$.
Fondul sau a crescut din februarie pana in martie 1920 de la 5.000$ la 30.000$ investitorii vechi fiind platiti din banii obtinuti de la noii investitori, ajungand astfel in luna mai la un sold de 420.000$ . Ponzi a continuat sa isi dezvolte schema platind comisoane mari agentilor pentru fiecare dolar nou adus. Multi deponenti au reinvestit banii primiti la scadenta celor 90 de zile, altii si-au vandut casele si bunurile pentru a investi in fondul lui Ponzi. Pana in luna iulie Ponzi devine milionar si preia controlul banci Hanover Trust prin care isi desfasura parte din operatiuni. Desi nu avea aproape nici un fel de profit, continua sa plateasca investitorii din noii bani primiti, pe langa faptul ca multi nu retrageau banii ci doar ii reinvesteau. Dupa ce a castigat un proces impotriva unui ziar care a criticat schema lui Ponzi ca frauduloasa dar nu a putut sa demonstreze, valoarea noilor depuneri ajungea la 250.000$ pe zi
Colapsul. Pe 26 iulie The Post initiaza o serie de investigatii care arata ca raportat la valoarea fondului Ponzi ar fi fost nevoie de 160 de milioane de timbre insa doar 27.000 erau in circulatie. Iar oficialii postei au confirmat ca nu s-au efectuat tranzactii majore cu timbre. Lumea a intrat in panica si a inceput sa isi retraga masiv banii. Ponzi i-a asigurat ca nu au de ce sa se teama si chiar a platit 2 milioane de dolari in trei zile pentru a demonstra stabilitatea fondului. Multi oameni s-au lasat pacaliti dinnou renuntand la retrageri sau reinvestind banii.
Totul s-a prabusit pe 11 august, dupa o serie de articole din The Post care aratau ca desi Ponzi declara fonduri de 7 milioane el avea pierderi de 4,5 milioane. Pe 12 august a fost arestat pentru frauda postala.
Dupa prabusirea fondului, investitorii au primit sub 30 de centi pentru fiecare dolar depus. The Post a castigat Premiul Pulitzer pentru demascarea fraudei schemei Ponzi.
Referinte: http://en.wikipedia.org/wiki/Ponzi
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu